Copiii şi religia

Într-o discuţie liberă şi plăcută, întrebând elevii mei cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani Cum este Dumnezeu?’’ aceştia mi-au răspuns fără ezitare:
– Dumnezeu este bun, ne-a dat viaţă, El ne ajută să trăim!
– Doamne-Doamne este Sfânt şi pentru toţi este un mare ajutor, El ne hrănește pe toţi!
– El ne ajută să facem lucruri bune!
– Dumnezeu iubeşte copiii cuminţi!
– Dumnezeu ne vede mereu, chiar şi noaptea!
– Chiar dacă unii ne mai batem în pauză, Doamne – Doamne ne vede, ne iubeşte şi de aceea a trimis-o pe pământ pe d-na învăţătoare ca să ne înveţe să fim buni şi cuminţi.
– Dumnezeu este prietenul tuturor copiilor.
– Eu il iubesc pe Dumnezeu pentru că m-a făcut aşa de mare.
– Şi eu il iubesc pe Dumnezeu pentru că mi-a dat-o pe mami.

Iisus_copii
Citește integral Nr. 2 al Revistei Pavăza credinței

Mici, sau mari, adulţi sau vârstnici cu toţii realizăm ce pace se instaurează în suflet atunci când vorbim despre Dumnezeu. Asemenea unor copii, indiferent cât suntem de ocupaţi cu problemele zilnice, cu frământările şi gândurile noastre, dacă am poposi 5 minute în sufletul nostru şi am răspunde întrebării Cum este Dumnezeu?, sigur am da ca şi ei răspunsuri simple, răspunsuri curate şi scurte, fără complicaţii, fără filosofie, fără enunţuri sofisticate. Dumnezeu ne învaţă zilnic că viaţa frumoasă e viaţa simplă, că bucuriile adevărate sunt bucuriile mici, că adevarata fericire e drumul spre ea, că oamenii buni nu gândesc mult atunci când vor să facă o faptă bună, pentru că ei gândesc cu inima. Copiii întotdeauna sunt impresionaţi de o durere, de o problemă sau un necaz al unui coleg. Vor să ajute, vor să sprijine. Ei împart cu uşurinţă pacheţelul cu mâncare, ei împrumută cu uşurinţă o jucărie preferată unui coleg care nu are. Ar trebui să învăţăm de la ei!
Foarte frumoasă este o compunere a unui elev impresionat de viaţa copiilor fără casă, pe care îi vedea adesea de la geamul lui:

SUNTEM DIFERIŢI, ŞI TOTUŞI EGALI!

Toţi avem acelaşi început !
Părinţii m-au învăţat că indiferent de naţionalitate, indiferent de limba pe care o vorbim, de portul pe care îl avem, indiferent dacă suntem săraci sau bogaţi, toţi suntem egali în faţa lui Dumnezeu.
Toţi avem dreptul sa râdem, să plângem de emoţie, să vorbim, să greşim. Încă de când ne naştem cu toţii avem de învăţat: să păşim, să rostim primele cuvinte. Toţi avem câte o mamă, un tată, bunici, care ne vor îndruma paşii în viaţă, care ne vor ridica de câte ori cădem, care ne întind o mână de ajutor atunci când avem nevoie de ajutor. Sunt foarte mulţi copii fericiţi că au părinţi, că sunt iubiţi, că au un cămin, că se pot bucura pe deplin de copilărie.
Din nefericire sunt şi foarte mulţi copii care cresc singuri pe stradă abandonaţi de toţi.Au acelaşi port, vorbesc aceeaşi limbă ca şi noi dar nu îi aude nimeni. De sărbători parcă şi Moş Crăciun uită de ei. Îi protejează numai Tatăl Ceresc, doar vântul îi mângâie, doar ploaia le sărută obrăjorii. Când noi stăm în casă fără griji ei stau pe stradă şi cerşesc câte un bănuţ.
Eu sunt unul dintre acei copii fericiţi care au cămin, bunici şi părinţi şi mă asemăn cu copiii străzii doar prin faptul că sunt copil. Şi ei ca şi mine îşi doresc şi au nevoie de un cămin, de o mamă şi un tată care să-i iubească, care să le poarte de grijă, care să le ofere o copilărie fericită.
Îşi doresc de sărbători să se aşeze în jurul bradului împodobit, să aştepte pe Moş Crăciun, care să le aducă un cadou cât de mic, să le aducă în dar familia pierdută.
Cei care şi-au părăsit copiii se numesc părinţi doar pentru că din întâmplare le-a dat viaţă.

Cum putem să ajutăm copiii străzii?

Să le dăm câte puţin din ceea ce avem noi, să le oferim puţină afecţiune, pentru că şi ei sunt copii, şi ei au dreptul la viaţă decentă ca şi noi.
Nu trebuie să uităm niciodată ca aceşti copii şi mulţi alţii necăjiţi din lumea largă sunt EGALI cu noi şi tocmai pentru acest lucru nu trebuie priviţi cu o undă de superioritate.
Toţi suntem oameni şi suntem egali în faţa lui Dumnezeu dar ne deosebim prin felul de a gândi şi de a face faţă problemelor vieţii. (elev clasa a II a).

Noi, adulţii ar trebui să fim mai atenţi la cei din jur, ar trebui să înţelegem că TOŢI SUNTEM EGALI şi numai dăruind o să primim, numai iubind, o să fim iubiţi.

Prof. Elena-Otilia Ţiroiu