Duminica a cincea din Postul Mare

Predica la duminica a cincea din post

„DĂ-NE NOUĂ SĂ STĂM UNUL DE-A DREAPTA ȘI ALTUL DE-A STÂNGA TA.”
MARCU 10, 37

Iubiți credincioși,
Toți cei care încercăm să ne apropiem de luminata sărbătoare a Învierii Domnului suntem încercați cu ispite din ce în ce mai mari. Iată am trecut prin fiecare duminică a postului Păresimilor, acum două duminici Duminca Sf. Cruci, duminica trecută Duminica Sf. Ioan Scăraru, iar acum ne apropiem de Duminica Floriilor, Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului Hristos.
Acum ne aflăm în Duminica a cincea din post.

În această duminică, a cincea din Post, Sfinții Părinți au rânduit a ne pune în față două evanghelii. Una în care cei doi frați apostoli, Iacov și Ioan cer Mântuitorului să stea unul de-a stânga și altul de-a dreapta Sa, iar cealaltă evanghelie este dedicată Sfintei Cuv. Maria Egipteanca. Așa cum bine ați intui, astăzi, am să încers să vă vorbesc despre cererea celor doi frați apostoli.

Duminica a 5 din Post
Duminica a 5 din Post

Relația cu noi înșine

Dragii mei, este foarte greu ca în zilele noastre să vorbim despre care ne este locul și cum să ostoim această dorință de a lua locul celuilalt. Această cerere a fiilor lui Zevedeu relatată de Sf. Evanghelist Marcu este îndulcită de Sf. Evanghelist Matei spunând că mama fiilor Iacov și Ioan, soția lui Zevedeu, ar fi venit și ar fi cerut pentru copiii ei astfel de privilegii.

Nu o să comentez eu acum despre soacra cu două nurori, mama cu doi băieți și așa mai departe. Dar vreau să vă spun altceva, care este relația cu noi înșine. Ce au făcut cei doi ucenici? Au cerut un loc care nu era al lor. Ca să înțelegeți mai bine vreau să vă spun o întâmplare. Se spune că un președinte de stat este trezit în miezul nopții de un telefon. La celălalt capăt, o voce mieroasă spune:

– Domnul președinte, nu vă supărați, a murit un ministru.
– Păi și pentru asta trebuia să mă trezești la ora asta?
– Păi știți eu aș vrea să mă puneți pe mine în locul lui.
– A, bine, să se facă dimineață și aranjez eu cu groparii.

În Duminica a cincea din post, Sf. Evanghelist Marcu, la capitolul 10 ne spune că, în drum spre cetatea Ierusalimului, Mântuitorul le spunea ce-L așteaptă și ce-i așteaptă. Cum că Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor păcătoși, aceia Îl vor batjocori, Îl vor răstigni și-L vor omorî, dar a treia zi va învia. În aceaste momente, doi dintre ucenici, frații Iacov și Ioan, fii lui Zevedeu. s-au apropiat de Iisus și I-au spus:

Doamne vrem să ne faci ceva.

Mântuitorul i-a întrebat: Ce vreți să vă fac? Iar ei, probabil cu o oarecare nonșalanță (fără a ști ce cer cu adevărat), au spus: Dă-ne nouă să stăm unul de-a dreapta și altul de-a stânga Ta, când vei veni întru împărăția Ta. Iar Mântuitorul le răspunde:Puteţi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu?

Iar ei I-au zis: Putem. Şi Iisus le-a zis: Paharul pe care Eu îl beau îl veţi bea, şi cu botezul cu care Eu mă botez vă veţi boteza. Dar a şedea de-a dreapta Mea, sau de-a stânga Mea, nu este al Meu a da, ci celor cărora li s-a făgăduit. Imediar după acest dialog, ceilalți 10 ucenici s-au înfuriat, s-au mâniat pe Iacov și pe Ioan și au început probabil săs e certe. Dar de ce au cerut ațtia doi pe când puteam să cerem și noi? De parcă cei doi frați primiseră ceva. În acele momente Mântuitorul le spune: știți foarte bine că mai marii popoarelor le asupresc și le stăpânesc, dar între voi să nu fie așa. Cel care vrea să fie mai marele vostru să fie slujitorultuturor.

Vedeți, dragii mei. Aici e marea problemă. Dacă vrem să stăm de-a stânga sau de-a dreapta, dacă vrem să stăm pe scaunul unei primării, sau orice altă demnitate, trebuie să știm cui luăm locul. Suntem tentați să credem că ni se cuvine nouă o anumită deminate sau un anumit loc de conducere, pentru că nu are cine sau că noi suntem cei potriviți.

Altă povestioară

Haideți să vă spun acum o altă povestioară, tot din sfera aceasta a politicului. Se spune că tot așa, un mare, mare dregător se dădea bine pe lângă președinte. Președintele a sesizat faptul că acesta se tot gudură pe lângă el. Îl ia deoparte și îi spune:

– Eu bănuiesc că tu vrei ceva. Spune direct ce vrei?
– Păi, știți aș vrea să mă puneți prim ministru.
– Măi, eu am văzut demult că te frământă ceva și vrei să-mi ceri un privilegiu. Dar hai să-ți spun așa între patru ochi. Nu pot să-ți dau această funcție. Și nu mă întreba de ce nu pot. Dar îți dau voie să spui prietenilor și cunoscuților că eu ți-am ofeit această funcție și tu m-ai refuzat.

Iisus Hristos vorbea deja despre o altă împărăție.

Dar să revenim la cei doi frați din evanghelia de astăzi, evanghelia duminicii a cincea din post. De ce credeți că au venit ei, sau mama lor, la Mântuitorul să ceară un astfel de privilegiu? Ei bine, Iisus Hristos vorbea deja despre o altă împărăție. Atunci când le spunea că va fi dat în mâinile oamenilor păcătorși, că va fi judecat, răstignit și omorât, iar atreia zi va învia, începea să vorbească despre Împărăția lui Dumnezeu. Cei doi ucenici, pare-se că nu au înțeles cum va fi această Împărăție a lui Dumnezeu.

Noi oare înțelegem cum va fi această Împărăție a lui Dumnezeu? De când s-a declanșat criza aceasta epidemiologică și în țara noastră, am tot mai des momente când mă trezesc în miez de noapte și nu mă mai ia somnul. Nu teama, nu frica de covid19 îmi provoacă aceste insomnii. Mă tot gândesc la oamenii bolnavi, la medicii neputincioși din spitale, la soldații plecați din sânul familiei în încercarea lor de a lupta cu acest virus. Pe lângă toate aceste, în nebunia mea și în neputința mea mă tot gândeam și la această Împărăție a lui Dumnezeu.

Duminica a cincea din post

Încă o povestioară

Mi-am adus aminte de un împărat foarte înțelept și care era înconjurat de oameni foarte bine intenționați. Unii ăl păzeau alții îl răsfățau. Find vară și cald îl răcoreau cu frunzele de palmier. El se simțea așa de bine și de răsfățat încât l-a luat somnul. A început să visase că este atacat, este legat și dus ca să fie torturat. În momentul în care a ajuns la camera de tortură, speriat, s-a trezit. S-a trezit el buimac, dar când s-a uitat în stânga și în dreapta a simțit din nou răcoarea frunzelor de palmier și liniștit că nu e real ceea ce a trăit, știind că sunt străjeri peste tot s-a culcat la loc. Dar din nou același vis. Cum este atacat, dus la tortură… și tot așa de vreo trei ori.

După ce s-a trezit a chemat toți înțelepții din regatul său ca să-i tâlcuiască visul. Fiecare după știința sa a încercat să-i explice, dar nu l-au lămurit. După ani de zile de cercetări, au adus la el un înțelept de departe, dar era atât de strâmb și atât de hidos încât împăratul nu a vrut să stea de vorbă cu el. Toți au încercat să-i spună că este cel mai înțelept și că el îl poate lămuri cum e cu visul. S-a dus la el și i-a spus:

– Măi omule cum vrei tu să stau de vorbă cu tine când toți înțelepții mei sunt înalți, frumoși, care știu toată înțelepciunea de secole. Tu ești mai deștept ca ei?
– Prea mărite împărat, eu am fost obișnuit de mic să mi se închidă toate ușile, să nu am acces pe nicăieri, toată lumea să mă refuze, din cauza aspectului meu. Și atunci m-am dus către o altă lume, către înțelepciune, am încercat să înțeleg altfel viața.

– Bun. Și atunci ce ai de spus?
– Luminăția ta, ia gândește-te, când închizi ochii și începi să visezi, lumea reală, lumea celor cinci simțuri mai există?
– Nu mai există.
– Atunci când te trezești, lumea visului mai există?
– Nu, pentru că tot ce văd pe lângă mine e real.
Iar înțeleptul îl întreabă:
– Și atunci care este lumea reală?
Regele încurcat nu a răspuns nimic.
– Nici una.
– Fă-mă să înțeleg.
– Există o a treia cale. Pe aceea să o căutați.

Omul înțelept nu caută să schimbe ceea ce vede, ci caută să schimbe perspectiva cu care privește anumite lucruri.

Vedeți dumneavoastră. Omul înțelept nu caută să schimbe ceea ce vede, ci caută să schimbe perspectiva cu care privește anumite lucruri. Mântuitorul Iisus Hristos nu a spus niciodată că Împărația cerurilor este ca unul să strea de-a stâmga și altul de-a dreapt. Tot timpul a spus „Împărăția cerurilor asemănatu-s-a” cu un om bogat, cu un om care a sădit vie, cu un om căruia i-a rodit țarina, cu 10 fecioare (cinci înțelepte, cinci nebune). Vedeți, asemăda-se-va cu ceva. A treia cale este Împărăția Cerurilor.

Tot ceea ce reușim să depășim în lumea acesta este pregustare din Împărăție Cerurilor. Atunci când reușim să depășim o neputință, pregustăm deja din împărăția lui Hristos. Asta vrea Hristos de la noi. Să învățăm să ne raportăm la a treia cale, calea de mijloc. Nici ceea ce trăim, nici ceea ce visăm nu este realitatea. Nu privirea, ci cum privești, cum te raportezi la ceea ce privești… asta face diferența.

Aceasta e Împărăția Cerurilor. Mântuitorul chiar ne spune: Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (Luca 17, 21).  Cum putem şti şi înţelege acest lucru? Ştim şi înţelegem acest lucru atunci când trăim adevărata bucurie şi nu doar fericire, ci un sentiment care e mai presus de sentimentul de fericire. Este un sentiment care vine din inimă doar atunci când Îl ai pe Dumnezeu în inima ta.

Părintele Paisie ne spune că: „Nu este greu să experimentăm această bucurie minunată; dar din păcate egoismul nostru nu ne dă voie să trăim bucuria aceasta.” 

Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei în Evanghelia sa ne scrie: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.” Părintele Paisie spune: „Oamenii din zilele noastre îşi îngreunează vieţile pentru că sunt mereu nefericiţi şi nesatisfăcuţi, pentru că îşi doresc mereu şi mereu alte bunuri materiale. Dar cei care caută adevărata bucurie trebuie să-şi simplifice viaţa, fără prea multe griji şi supărări pentru a oferi timp lui Dumnezeu, pentru a-L cunoaşte cu adevărat şi pentru a cunoaşte cuvântul Său. Altfel se vor osteni degeaba încercând să urmeze tendinţa lumii acesteia şi îşi vor pierde liniştea interioară şi vor găsi doar o tulburare interioară.”

Dragii mei,
În această Duminica a cincea din post, cercetaţi-vă vieţile şi fiţi atenţi la lucrurile care nu sunt necesare pentru voi şi care vă complică mai mult viaţa. Nu alergați după demnități și preamărire, ci căutaţi simplitatea în viaţa voastră şi apoi veţi descoperi Împărăţia lui Dumnezeu înăuntrul vostru.

Slăvit să fie Domnul!

Articole similare: