Cunoaște-te pe tine însuți
Sfântul Nectarie din Eghina
Cunoaște-te pe tine însuți
sau Despre virtute
Încă de mic copil, Anastasios a simțit chemarea de a sluji Domnului, fiind mânat în același timp de dorința de a studia dar și de responsabilitatea de a-i putea învăța pe alții. La vârsta de 7 ani el și-a procurat câteva coli albe de hârtie, încercând să le coase cu ac și cu ață. Întrebându-l mama sa ce face, el i-a răspuns: „Vreau să fac o carte, pentru a scrie în ea cuvintele lui Dumnezeu”
Începutul activității scriitoricești
Momentul ce marchează începutul unei activități scriitoricești remarcabile este momentul numirii Sf. Nectarie la conducerea Seminarului Teologic Rizareios. Activitatea aceasta cărturărească va continua și după cei 14 ani cât a stat la Seminar. El va continua să scrie și după retragerea sa la Mânăstirea Sf. Treime din insula Eghina (1904 – 1920), înființată de sfântul însuși.
La Seminar, în afara responsabilităților administrative cărora s-a dedicat din plin, Sf. Nectarie în calitate de profesor a căutat să suplinească lipsurile și golurile, cauzate în special de lipsa materialelor didactice și a manualelor școlare.
Personalitate erudită, Sfântul Nectarie a lăsat o operă scriitoricească voluminoasă (peste 50 de titluri). Era cunoscător în profunzime a limbilor clasice greaca, latina și ebraica, dar vorbea fluent și franceza.
Cunoaște-te pe tine însuți
Cunoaște-te pe tine însuți (1904) este una dintre lucrările pe care le-a editat cât a fost directorul Seminarului din Rizareios. Lucrarea este publicată împreună cu un Tratat sub formă de scrisoare către o maică evlavioasă. Lucrarea este unică pentru genul ei.
Opera sa include lucrări ce acoperă aproape toate genurile literaturii teologice (istoric, hermeneutic, dogmatic, etic, pastoral, omiletic, catehetic, apologetic, mariologic, liturgic s.a.). În paralel el se ocupă și de editarea unor texte patristice sau care aparțin unor scriitori contemporani.
Analizarea temelor dogmatice și morale
Cea mai mare parte a operei sale este centrată pe dezvoltarea și analizarea temelor dogmatice și morale. Sfântului Nectarie se preocupă față de abordarea teoretică a problemelor etice încă de pe vremea când era în Alexandria. Aici a descoperit lucrarea arhimandritului Neofytos Vamvas, Teologia naturală și Morala creștină. Lucrarea era în manuscris expusă spre vânzare. Ulterior lucrarea a fost editată la Alexandria în anul 1893.
Sfântul Nectarie publică lucrarea Cunoaște-te pe tine însuți ca o continuare a Manualului de morală, alcătuit pe vremea când era la Seminarul Rizareios. În această lucrare, autorul expune învățătura Părinților Bisericești despre virtuțile credinței, nădejdii și iubirii, despre legea morală, dreptate, adevăr, precum și despre virtuțile părților cognitive, volitive și deziderative.
Sfântul Nectarie ne prezintă în această lucrare un tratat autonom în care dezvoltă învățătura ortodoxă despre virtute (aretologia) în general și despre fiecare virtute în particular. El raportează fiecare virtute la viciile corespunzătoare.
Lucrare de maturitate spirituală
Cunoaște-te pe tine însuți este o lucrare de maturitate spirituală, rodul pătrunderii Părinților, dar și al unei experiențe îndelungate. De-a lungul acestei experiențe el însuși a fost supus lucrării răului. Sf. Nectarie s-a arătat a fi un „adevărat prieten al virtuții” atât în viață cât și în lucrările sale.
Stilul său este unul simplu și firesc. Nu apelează la extravaganțe lingvistice. Nu încearcă să impresioneze cititorul prin fraze complicate sau prin termeni mai puțin accesibili. Scrie într-un dialect specific epocii, dar atent și îngrijit.
Despre cunoașterea de sine
Cunoașterea de sine este îndatorirea primordială a omului; el este dator, înainte de toate, să se cunoască pe sine.
Lipsit de cunoașterea de sine, gândurile lui se afla în rătăcire, fiind prizonier al feluritelor patimi, stăpânit de aprige pofte, preocupat de multe și zadarnice lucruri, cu o viață neliniștită, dezordonată și plină de griji, greșind în toate; se poticnește pe calea vieții, clătinându‑se la fiece pas, se împiedică, cade și este strivit. Se adapă cu băutura tristeții și a amărăciunii, își umple inima de durere, ducând o viață cu neputință de îndurat.
Recunoscând dificultatea acestei lucrări a cunoașterii de sine, dar înțelegând necesitatea ei, am alcătuit aceste studii religioase, sub forma unor pilde și portrete morale, și am descris cât mai limpede, după puterea noastră, caracterul fiecărei virtuți și al fiecărui viciu, studiind firea umana si cercetând puterile morale ale sufletului, cu nădejdea că harul virtuților va atrage inima cititorului spre ele, că frumusețea lor nemuritoare va pune stăpânire pe sufletul său și că inima lui va fi rănită de dragostea pentru ele, spre a se avânta să le urmeze.
