Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr

„Milostenia este o comoară care rămâne și dincolo de moarte.”

Sf. Ioan Gură de Aur

Dragii mei,

Astăzi, în Duminica a 22-a după Rusalii, Sfânta Evanghelie ne prezintă pilda Bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr (Luca 16, 19-31). Acest fragment ne invită la o reflecție profundă despre dragoste, milostenie și sensul vieții noastre în lumina veșniciei. Învățăm că adevărata bogăție se află nu în posesiunile materiale, ci în iubirea pentru aproapele, în comuniunea cu Dumnezeu și în milostenie, după cum spun Sfinții Părinți.

1. Exegeza Pildei: Două lumi, două destine

În această pildă, Iisus Hristos ni-i arată pe cei doi oameni într-un contrast evident: un bogat înveșmântat în porfiră și vizon, ce trăiește în desfătare, și un sărac pe nume Lazăr, care, neputincios, zace la poarta bogatului, dorind să se sature cu „fărâmiturile care cad de la masa acestuia”. Lazăr primește atenția câinilor, dar nu a bogatului. Sfinții Părinți interpretează acest tablou în scrierile lor ca pe o ilustrare a nepăsării și egoismului.

Iată ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „bogăția nu este păcat, dar iubirea de bogăție și folosirea ei pentru sine, în timp ce aproapele nostru suferă, sunt păcătoase”.

După moarte, rolurile se inversează: Lazăr este dus în sânul lui Avraam, în timp ce bogatul suferă în iad. Această schimbare simbolizează judecata lui Dumnezeu, care nu se uită la statutul pământesc, ci la inima omului. Dumnezeu îi dăruise bogatului bunurile pentru a le folosi spre binele tuturor, dar el a preferat să le păstreze pentru sine.

2. Învățătură despre milostenie și răsplată veșnică

Pilda ne învață că milostenia și iubirea pentru aproapele sunt fundamentale pentru mântuire. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune într-una din scrierile sale: „Dragostea nu caută niciodată folosul propriu, ci întotdeauna pe al celuilalt”. Prin Lazăr, Hristos ne învață să vedem în cei săraci prezența Sa și să fim milostivi. Bogatul, deși ar fi putut ajuta pe Lazăr cu ușurință, s-a închis în sine. Sfânta Scriptură ne spune că „cine are milă de sărac împrumută pe Domnul” (Pildele lui Solomon 19, 17), iar Cuviosul Efrem Sirul adaugă că „milostenia este împrumutul care nu se pierde niciodată, ci se întoarce cu dobândă veșnică”.

Învățătura despre milostenie ca o cale de mântuire apare des în Evanghelii și în scrierile Sfinților Părinți, subliniind că milostenia nu este doar un act de caritate, ci o expresie a iubirii de Dumnezeu și de aproapele, care transformă sufletul și conduce către viața veșnică.

În creștinism, milostenia depășește sfera ajutorului material și este văzută ca o lucrare a inimii, ce reflectă porunca iubirii față de Dumnezeu și față de semeni. Mila este mai mult decât un simplu gest; este o reflectare a iubirii divine. Fără milostenie, credința rămâne neîmplinită, căci o credință fără iubire activă este „moartă”, cum spune Sfântul Iacov (Iacov 2, 26).

3. Judecata de Apoi și responsabilitatea personală

Această pildă este, de asemenea, o imagine a Judecății de Apoi, când fiecare își va primi răsplata potrivit faptelor sale. Sfântul Grigorie Teologul ne spune că „nimeni nu va scăpa de judecata lui Dumnezeu, pentru că fiecare om va da socoteală de faptele lui”. Bogatul se roagă să fie trimis cineva să-i avertizeze frații, dar Avraam îi răspunde că au deja Legea și Prorocii, adică învățătura lui Dumnezeu. Pilda ne avertizează că ignorarea Cuvântului lui Dumnezeu duce la pierzare, iar viața noastră este vremea milostivirii și a pocăinței.

4. Îndemnul Sfinților Părinți: Timpul pocăinței și al slujirii

Sfinții Părinți ne îndeamnă să fim milostivi, să trăim cu inimă deschisă spre aproapele, pentru a primi răsplata veșnică. Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să nu amânăm faptele bune, căci „atunci când vom pleca din lumea aceasta, bogăția, onorurile și slava lumească nu ne vor mai folosi”. Numai faptele iubirii și ale milosteniei ne vor însoți.

Această pildă a bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr este profund comentată de Sfinții Părinți, fiecare dintre ei aducând o lumină aparte asupra semnificațiilor pildei. Voi aduce câteva perspective din învățăturile Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Ambrozie al Mediolanului, Sfântului Grigorie Teologul și Cuviosului Efrem Sirul.

1. Sfântul Ioan Gură de Aur – Despre milostenie și folosirea bogăției

Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază puternic responsabilitatea bogatului față de cei în nevoie. El spune: „Nu bogăția este păcat, ci nepăsarea față de cel sărac.”

Sfântul Ioan accentuează că bogăția, la fel ca orice dar, este un mijloc de slujire a aproapelui. El adaugă: „Bogatul nu a fost osândit pentru bogăție, ci pentru că nu a folosit-o în mod drept. Nu era vinovat pentru că avea multe averi, ci pentru că a trecut cu vederea pe cel ce zăcea la poarta lui.”

Sfântul Ioan ne învață că nu posesiunile materiale sunt o problemă în sine, ci felul în care ele sunt folosite. Nepăsarea față de Lazăr a fost, de fapt, o neascultare față de legea iubirii lui Dumnezeu, care îi îndeamnă pe oameni să se slujească unul pe altul.

2. Sfântul Ambrozie al Mediolanului – Despre judecata dreaptă a lui Dumnezeu

Sfântul Ambrozie subliniază că pilda evidențiază dreptatea lui Dumnezeu și ne arată că în viața de apoi, Dumnezeu dă fiecăruia după faptele sale. El spune:

„Nu pentru bogățiile sale a fost pedepsit bogatul, ci pentru lipsa sa de milă; și nici săracul nu a fost răsplătit pentru sărăcia sa, ci pentru răbdarea sa.”

Sfântul Ambrozie arată că răsplata lui Lazăr este rezultatul răbdării sale și al suportării cu smerenie a suferințelor. Iar bogatul primește pedeapsa deoarece nu și-a îndreptat inima spre aproapele său, lăsându-l să sufere la poarta sa. Sfântul Ambrozie consideră că pilda este și un avertisment despre valoarea vieții de pe pământ, un timp de pregătire pentru viața veșnică.

3. Sfântul Grigorie Teologul – Despre iubirea de aproapele

Sfântul Grigorie Teologul pune accent pe iubirea față de aproapele, văzând în această pildă o chemare la milostenie activă și un avertisment împotriva egoismului. El spune: „Când ai ocazia să faci bine și nu faci, este ca și cum ai comite o nedreptate.”

El dezvoltă ideea că o viață creștină adevărată nu poate ignora suferința aproapelui. Pentru Sfântul Grigorie, milostenia este una dintre cele mai înalte virtuți care reflectă iubirea lui Dumnezeu față de oameni. Fapta de a trece pe lângă cel în nevoie fără a face nimic este, în ochii Sfântului Grigorie, un păcat grav, echivalent cu o nedreptate directă.

4. Cuviosul Efrem Sirul – Despre smerenie și pocăință

Cuviosul Efrem Sirul vede în pilda bogatului și a săracului o chemare la pocăință și la o viață smerită. Itaă ce spune El într-una din scrierile sale: „Să ne învățăm să fim smeriți și milostivi, căci bogățiile nu sunt decât nisip care trece prin mâinile noastre.”

Cuviosul Efrem accentuează efemeritatea bogățiilor materiale și le vede ca pe o capcană pentru cei care se încred în ele. În loc să-și pună nădejdea în bogății, oamenii sunt chemați să-și pună nădejdea în Dumnezeu și să cultive milostenia și smerenia. Efrem Sirul consideră că suferința lui Lazăr este o formă de martiriu al sărăciei, iar răsplata sa este o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru cei care îndură cu smerenie toate încercările vieții.

 

Dragii mei,

Pilda Bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, în lumina Sfintei Scripturi și a învățăturilor Sfinților Părinți, ne cheamă la o viață de milostenie, de iubire și de slujire a aproapelui. Este o chemare la o viață plină de compasiune, la renunțarea la egoism și la o căutare sinceră a Împărăției lui Dumnezeu.

Să învățăm de la Lazăr smerenia și răbdarea, iar de la bogat să luăm aminte la pericolul nepăsării și al egoismului. Domnul ne cheamă să fim milostivi, pentru că „fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui” (Matei 5, 7).

Prin milostenie, nu doar ajutăm pe cei în nevoie, ci, în mod tainic, ne apropiem de Dumnezeu, căci „Milostenia acoperă mulțime de păcate” (I Petru 4, 8). Creștinii sunt astfel chemați să înțeleagă că milostenia nu este un act opțional, ci este un drum pe care Dumnezeu îl binecuvântează, un drum care ne duce spre viața veșnică.

Să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dăruiască inimă milostivă, ca să putem moșteni viața cea veșnică, în iubirea și lumina Sa.

Amin

Tags: bogatul nemilostiv Împărăția cerurilor Iubire milostenie saracul Larzar