2024 – Anul Pastorației bolnavilor: Soluții Creștine și Provocările tehnologiilor moderne
Soluții Creștine și Provocările tehnologiilor moderne
În Patriarhia Română anul 2024 a fost proclamat ca Anul pastorației bolnavilor și al comemorării tuturor sfinților doctori fără de arginți
Propunerea celor două teme, omagială și comemorativă, pentru anul 2024, este argumentată în special prin creșterea accelerată din ultimii ani a numărului de oameni afectați de bolile clasice și de adicții multiple actuale.
Activitatea Bisericii Ortodoxe de alinare a suferinței și ajutorare a oamenilor bolnavi se exprimă atât prin administrarea Sfintelor Taine care vindecă trupurile și salvează sufletele prin lucrarea harului Duhului Sfânt: Taina Spovedaniei, Taina Maslului și Taina Euharistiei, cât și prin organizarea de proiecte și instituții medicale.
2024 – „Anul pastorației bolnavilor și al comemorării tuturor sfinților doctori fără de arginți”, aduce în prim-plan provocările contemporane legate de sănătatea fizică și sufletească. Într-o lume marcată de evoluția rapidă a tehnologiei și de schimbări sociale profunde, tema omagială și comemorativă evidențiază atât nevoia de compasiune creștină, cât și necesitatea unui răspuns informat la noile tendințe și soluții oferite de progresul tehnologic.
În acest context, articolul „Bătrânețea, provocările noilor tehnologii și soluțiile creștinismului”, apărut în revista Ortodoxia (Nr. IV, 2023), analizează, printre altele, impactul transumanismului și al tehnologiilor avansate asupra vieții umane, în special asupra persoanelor vârstnice. Vă prezentăm un scurt fragment din acest articol și vă invităm să reflectați asupra unor teme cruciale, precum utilizarea tehnologiei în beneficiul sănătății, dar și riscurile etice și spirituale pe care le presupun noile descoperiri.
* Intertitlurile aparțin editorului acestui site
[…]
Cum îi vor putea ajuta pe bătrâni noile tehnologii?
Transumanismul și promisiunile tehnologice: între spectacol și prudență *
Răspunsul cel mai radical și provocator îl oferă transumanismul, un curent de gândire la modă astăzi în mediile culturale din Occidentul american și euro- pean. Promisiunile acestuia, bazate pe avântul fără precedent al noilor tehnologii, sunt realmente spectaculoase. Evident, ele trebuie citite cu interes, dar într-o notă critică și cu o rezonabilă doză de prudență Rezum o parte dintre aceste fabuloase proiecte ale transumanismului folosindu-mă de admirabilele dialoguri dintre Laurent Alexandre și Jean-Michel Besnier.[1] Evident, ele ne privesc pe noi toți, inclusiv pe vârstnici. Trimiterile precise sunt la dezactivarea celulelor adipoase și la ochiul bionic; la crearea de organe umane cu ajutorul tehnologiei 3D și la pielea inteligentă fabricată dintr. un silicon foarte subțire. Aceasta se aplică pe proteze de membre, iar prin mijlo. cirea unor senzori tactili ai senzația că dispui din nou de un membru natural. Lista generoaselor (și utopicelor) promisiuni continuä cu încetinirea îmbătrâniri şi eutanasierea morții prin manipularea telomerazei cu ajutorul biotehnologilor[2]
Spaima piratării ființei umane: provocările tehnologiei avansate
O altă provocare a viitorului (apropiat?) la adresa noastră, a tuturor, inclusiv a bătrânilor, este spaima piratării fiinţelor umane, cea intens mediatizată din 2018 până astăzi de Yuval Noah Harari[3]. Despre ce este vorba? Pentru a stimula stiințific progresul ființei umane ai nevoie de multă putere de calcul, de date si informați, în special biometrice. Contează foarte mult datele despre ceea ce se întâmplă în creierul nostru, oferite de știința vitorul ui apropiat. Aceste date, susține profesorul Harari, vor fi mult mai complexe și subtile decât ne putem acum imagina. Ele se referă, printre altele, la cunoașterea corpului fizic, dar si la ansamblul trăirilor, simţirilor, dorințelor noastre cele mai profunde. În acest sens, ne vor putea ajuta progresele din lumea informaticii şi din biologia contem- porană. Un posibil cal troian strecurat subtil în viețile noastre!
Senzorii biometrici: un cal troian al revoluției digitale?
Pentru a-și argumenta predicţiile, Yuval Noah Harari desacralizează și reduce omul la un simplu algoritm biochimic. Ignoră cu desăvârșire componentele cul- turale și, mai ales, pe cele religioase consubstanțiale ființei umane. Mizează exclusiv pe biorevoluție și pe tehnorevoluție, ,minunile” care vor face posibilă apariția senzorului biometric. Acesta este instrumentul care ,,traduce procesele biochimice dintre corp și creier în semnale electronice pe care un computer le poate stoca și analiza”[4]. Cu aceste informații biometrice și cu suficientă putere de calcul, oamenii de știință ai viitorului apropiat vor putea crea algoritmi care ne vor cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. De exemplu, senzorul biometric îți va putea spune dacă ești gay, lesbiană sau heterosexual. Vei afla dacă ai tensiune arterialä, boli de ochi, malformații ale creierului sau alte maladii ascunse. La limită, algoritmii biochimici ne vor putea prezice dorinţele mani- pula emoţile și influența decizile. Consecința logică a tuturor acestor sumbre predicții este instalarea în viața noastră a dictaturii digitale.
Dictatura digitală: cine deține datele, stăpânește lumea
Deja apar peste tot în lume forme de supraveghere din ce în ce mai sofisticate. Elitele care vor dobândi puterea oferită de algoritmi vor putea manipula viitorul ființelor umane. În stil clasic darwinist, profund antireligios, Harari susține că în patru miliarde de ani nu s-a schimbat nimic semnificativ în evoluția vieţii. A venit, în sfârșit, timpul să trecem de la ,,evoluția prin selecție naturală” la ,,evoluţia prin design inteligent”. Un asemenea gen de evoluţie ar permite vieți să scape din , domeniul îngust al compușilor organici” și să treacă în , tărâmul anorganic”. Concluzia autorului se rezumă la o singură problemă fundamentală: cine va avea dreptul de proprietate asupra datelor va putea pirata ființele umane și stăpâni lumea.
[…]
Perspectiva creștină asupra îmbătrânirii: credință, rugăciune și asumare spirituală
Dincolo de toate acestea, calea regală a unei frumoase și pilduitoare îmbătrâniri rămâne, pentru noi creștinii, credința, rugăciunea, meditația și asumarea spirituală a învățăturilor ce decurg din actele salvatoare ale Răstignirii, Morții și Învierii Mântuitorului nostru lisus Hristos. ,,Bătrânii azilurilor sunt triști. Bătrânii cetății sunt impunători”, scria Andrei Pleșu. Urmând exemplul Mântuitorulu lisus Hristos, creștinismul ne invită să învățăm cu toții arta de a transforma tristele noastre aziluri în impunătoare cetăți!
[*] Intertitlurile aparțin editorului acestui site
[1] A se vedea; Laurent ALEXANDRE, Jean-Michel BESNIER, Pot face roboții dragoste? 12 întrebări despre transumanism, trad.de Maria-Magdalena Coresciuc, Ed, Humanitas, București 2019.
[2] Pentru detalii, a se vedea; L. ALeXAnDre, J.-M. BESNIER, Pot face roboţii dragoste?.., în special pp. 12-69.
[3] Cf.: “Will the Future Be Human? – Yuval Noah Harari at the WEF Annual Meeting 2018”; (https://www.youtube.com/watch?v=npfShBTNp3Q/accesat la 09 noiembrie 2023)
[4] Cf.: Willthe Future Be Human? – Yuval Noah Harari at the WEF Annual Meeting 2018″; (https://www.youtube.com/watch?v=npfShBTNp3Q/ accesat la 09 noiembrie 2023)
LASĂ ȘI TU ADRESA TA DE MAIL PENTRU A TE ȚINE LA CURENT CU NOUTĂȚILE NOASTRE
