Etichetă: amvon

Amvon

Amvonul era iniţial o platformă sau un podium mai ridicat, aşezat în mijlocul naosului bisericii, de unde se citea din Sf. Evanghelie în timpul Sfintei Liturghii.

Un alt tip de amvon este cel de tip balcon, folosit doar pentru citirea Evangheliei şi pentru predică. Are forma unui mic balcon rotunjit, suficient pentru a susţine o singură persoană, aşezat spre mijlocul bisericii, de o parte sau de alta a bisericii, de obicei înălţat până deasupra capetelor credincioşilor şi la care se ajunge cu ajutorul unei scări (dreaptă sau în spirală).

În perioada modernă, locul amvonului a fost în general luat de platforma înălţată din faţa Uşilor Împărăteşti, considerată parte a Altarului. De aici, diaconul rosteşte ecteniile, de aici se citeşte de obicei Evanghelia. Predica se rosteşte de obicei tot de aici, ca şi binecuvântarea de încheiere a Sfintei Liturghii. Această platformă în prelungirea altarului, în faţa iconostasului este cunoscută sub numele de solee (din gr. σωλέα). Poate avea două sau trei trepte, uneori rotunjite. Platforma se poate întinde de-a lungul întregului iconostas sau doar în faţa uşilor împărăteşti.

  • ansamblu amvon 1024x768 1

    Discursul de amvon – mijloc de comunicare publică *

    Prin prezenta lucrare se încearcă integrarea discursului de amvon (discursului omiletic) în sfera comunicării publice. Comunicarea publică este un domeniu variat, cu un trecut destul de îndelungat şi cu un corpus teoretic în continuă dezvoltare. Comunicarea, ca fenomen extrem de bogat în semnificaţii şi manifestări, reprezintă o perspectivă de studiu şi în domeniul omileticii contemporane. Mecanismele şi tehnicile comunicaţionale moderne pot ajuta predicatorul în conceperea şi prezentarea discursului său omiletic.