Marketingul religios: un concept potrivit cu viața și preceptele Bisericii Ortodoxe?
Ce este marketingul religios? O privire asupra unui concept controversat
Pe la începutul anilor 2000 am auzit pentru prima oară despre conceptul de „marketing religios”. La acea vreme, ca și acum, mi s-a părut un subiect extrem de controversat, convins fiind de faptul că Biserica nu are nevoie de marketing, cu atât mai mult de strategii de marketing.
Cu timpul, termenul de promovare a fost înlocuit cu marketing. Marketingul, cu tehnicile sale de promovare și comunicare, a pătruns în diverse domenii ale societății, inclusiv în sfera religioasă.
Fiind interesat să înțeleg acest domeniu și care ar putea fi punctele de convergență, dar și incompatibilitățile cu viața și preceptele Bisericii Ortodoxe am început să caut studii care fac referire la acest subiect.
Am găsit două studii așa zise de referință:
– Teza de doctorat Studii privind satisfacția consumatorilor de servicii religioase oferite de Biserica Ortodoxă Română, alcătuită de părintele Florin-Constantin Dobocan (Inspector eparhial financiar contabil în cadrul Arhiepiscopiei Clujului)
– Aplicativitatea marketingului în organizaţiile religioase, Andreea Strâmbu Dima, Asistent Universitar în cadrul ASE București, Departamentul Marketing.
Marketing și Biserica Ortodoxă: convergențe și diferențe
Din aceste studii am aflat că marketingul, ca disciplină modernă orientată spre satisfacerea nevoilor consumatorilor, pare la prima vedere să fie incompatibil cu principiile Bisericii Ortodoxe, care promovează valori spirituale, altruism și dezinteres material. Analiza aplicabilității marketingului în organizațiile religioase dezvăluie atât puncte de convergență, cât și zone de conflict între aceste două domenii.
Marketingul religios în spațiul creștin apusean
În spațiul creștin apusean acest domeniu se dezvoltă încă din secolul IXX (1879).
Istoricii americani susţin că predicatorii au utilizat practici de marketing încă din timpurile coloniale. Stout (1991) prezintă religia ca „un produs care poate fi scos pe piaţă”, în urma analizei activităţii lui George Whitefield, un faimos evanghelist din anii 1730-1740.
Întrucât Biserica Catolică , dar și cultele protestante au pus accent pe cantitatea credincioșilor, în detrimentul calității vieții duhovnicești, marketerii au transformat credinciosul în client, iar biserica sau organizația religioasă în prestator de servicii.
Cum poate ajuta marketingul comunicarea în Biserica Ortodoxă?
Cei doi autori susțin că unul dintre punctele comune între marketing și viața Bisericii Ortodoxe este comunicarea eficientă. Biserica dintotdeauna și-a dorit să transmită în mod eficient mesajul divin către credincioși, fie prin predici, fie prin textele sfinte. În acest sens, marketingul poate fi un instrument util pentru a facilita această comunicare, adaptând mesajele la publicul țintă, fără a compromite conținutul lor teologic.
Chiar dacă acceptăm această idee nu putem fi de acord cu termenul de marketing. „Marketing” făcând parte din paradigma etimonului anglo-saxon „market” (piață, magazin) intră în conflict cu tot ceea ce înseamnă spiritualitate.
Relația dintre Biserică și comunitate: rolul strategiilor de marketing
Un alt punct de convergență este relaționarea cu comunitatea. Marketingul modern pune accent pe crearea unor relații durabile cu clienții, iar Biserica Ortodoxă urmărește același obiectiv prin păstorirea enoriașilor și implicarea în viața comunității. De asemenea, cei doi autori susțin că promovarea evenimentelor religioase, a proiectelor sociale poate beneficia de strategii de marketing pentru a ajunge la un public mai larg.
Plecând de la sensul mercantil al termenului market, aplicabil prioritar în situații similare „negustorilor din Templul Ierusalimului” este absolut necesar să fie înlocuit cu un alt termen potrivit cu misiunea și preceptele Bisericii Ortodoxe.
Marketingul digital: utilizarea rețelelor sociale în misiunea ortodoxă
Cei doi autori, în studiile lor susțin și că utilizarea mijloacelor digitale și a rețelelor sociale pentru răspândirea învățăturilor ortodoxe ar fi un exemplu de compatibilitate între aceste două domenii. Biserica poate folosi tehnici de marketing digital pentru a atrage tinerii și pentru a-și extinde misiunea într-o lume tot mai conectată virtual.
Părintele Florin Dobocan atrage totuși atenția asupra dimensiunii etice a marketingului, subliniind că acesta trebuie să fie în concordanță cu valorile și preceptele Bisericii Ortodoxe.
Incompatibilități între marketing și Biserica Ortodoxă
Pe lângă presupusele beneficii, există și aspecte ale marketingului care intră în conflict cu preceptele și misiunea Bisericii Ortodoxe. Una dintre cele mai evidente incompatibilități este comercializarea credinței. Marketingul urmărește profitul, în timp ce Biserica promovează altruismul și renunțarea la bunurile materiale. Orice tentativă de a transforma religia într-un „produs” supus regulilor pieței duce inevitabil la o desacralizare a mesajului divin.
Și părintele Dobocan, în studiul său, vorbește despre riscul transformării serviciilor religioase într-un produs comercial care poate submina sacralitatea acestora.
Marketingul versus misiunea spirituală: un echilibru dificil de menținut
Unul dintre punctele de conflict evidențiate în studiul Aplicativitatea marketingului în organizaţiile religioase este manipularea practicată în marketing. Marketingul apelează adesea la crearea unor nevoi inexistente, ceea ce poate fi perceput ca o formă de manipulare.
În contextul religios, această abordare este absolut nepotrivită, deoarece nevoia de credință există deja în mod natural la oameni. Astfel, încercarea de a crea sau manipula nevoi în domeniul religios poate fi considerată neetică.
Leadership religios și influențele marketingului modern
Conflictul cu spiritul de leadership (poziție de lider) este un alt aspect semnalat de Andreea Strâmbu Dima. Marketingul se concentrează pe satisfacerea nevoilor și intereselor comunității, ceea ce poate sugera „liderilor religioși” adoptarea unui stil de conducere orientat spre răspuns, în detrimentul leadershipului tradițional. Această abordare poate fi văzută ca o subminare a autorității spirituale și a rolului de ghid al clericilor.
Satisfacerea nevoilor credincioșilor sau păstrarea valorilor religioase?
Un alt punct sensibil este orientarea spre client versus orientarea spre misiune. Deși orientarea spre nevoile credincioșilor este importantă, în organizațiile religioase aceasta este subordonată misiunii spirituale. Aplicarea principiilor de marketing care pun accentul pe satisfacerea clientului poate duce la diluarea mesajului religios și la compromiterea valorilor fundamentale ale Bisericii Ortodoxe.
Concluzie: Cum poate fi utilizat marketingul religios fără a afecta valorile ortodoxe?
În concluzie, marketingul religios poate fi definit ca ansamblul de strategii și tactici utilizate de instituțiile religioase pentru a comunica, promova și facilita accesul credincioșilor la mesajul spiritual, la slujbele și activitățile desfășurate de acestea, fără a compromite valorile doctrinare și morale. Însă termenul de market (piața, magazin), care are un sens mercantil ar trebui evitat și eventual înlocuit cu un alt termen pe măsura misiunii Bisericii Ortodoxe.
Spre deosebire de marketingul comercial, care are drept scop maximizarea profitului, marketingul religios se axează pe creșterea participării comunității, îmbunătățirea relației dintre cler și credincioși, consolidarea identității religioase și transmiterea eficientă a valorilor spirituale.
Totuși, în contextul Bisericii Ortodoxe, anumite practici ale marketingul trebuie aplicate cu discernământ, evitând transformarea actului religios într-un produs comercial, astfel încât mesajul său să rămână autentic și lipsit de influențe consumiste.
Descoperă mai multe la Parohia Sf. Nicolae și Sf. Nectarie - PITEȘTI
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.